〉Trebuie precizat de la început că procedurile cu viză curativă nu sunt indicate pentru toți pacienții, ci în special pentru cei diagnosticați cu cancer de prostată semnificativ din punct de vedere clinic și aflați în anumite stadii ale bolii. Un diagnostic corect și o stadializare adecvată trebuie întotdeauna făcute de medicul urolog, uneori împreună cu medicul oncolog.
〉Este important de reținut că în cazul cancerului de prostată cu risc scăzut (în funcție de parametrii menționați anterior), tumorile lăsate netratate, evoluează foarte lent și nu pun în pericol imediat viața pacientului. Deși tratamentul chirurgical de îndepărtare a prostatei și a altor structuri vecine poate vindeca complet tumora, trebuie avute în vedere complicațiile posibile ca urmare a acestei chirurgii de mare amploare, aceasta fiind practic rezervată acelor cancere de prostată care pot evolua rapid și pot fi mai agresive.
În practică se utilizează două metode de monitorizare:
1
〉Așteptarea atentă (în literatura anglo-saxonă ”watchful waiting”) se aplică pacienților cu limitări ale posibilităților de tratament activ din cauza comorbidităților (de exemplu: afecțiuni cardiovasculare cu impact important asupra stării de sănătate, diabet dezechilibrat, etc.) sau pacienților vârstnici, care prezintă un risc scăzut de deces prin cancerul de prostată. Astfel, se monitorizează doar statusul clinic și nivelul PSA-ului. În cazul deteriorării rapide a stării generale cauzate de cancerul de prostată, se recomandă instituirea tratamentului hormonal, care, prin scăderea nivelului de testosteron, să nu permită bolii să progreseze foarte rapid.
2
〉Supravegherea activă (în literatura anglo-saxonă ”active surveillance”) poate fi aplicată pacienților mai tineri, cu speranță de viață de peste 10 ani, care nu doresc complicațiile unui tratament radical, care prezintă o formă de cancer de prostată încadrabilă într-o grupă de risc foarte scăzut, pe baza unor criterii specifice bine stabilite de către medicul urolog. În aceste cazuri, se va evalua nivelul PSA foarte atent, periodic se va efectua și tușeu rectal la anumite intervale de timp, precum și examene imagistice (RMN) și biopsii repetate în cazul în care situația o impune (când boala pare să progreseze).
〉Obiectivul este identificarea momentului în care tumora devine mai agresivă și recomandarea unui tratament activ cu viză radicală în scop curativ. Scopul monitorizării active este doar de a prelungi timpul până la inițierea tratamentului adecvat și menținerea calității vieții prin evitarea până în acest moment a posibilelor complicații survenite ca urmare a tratamentului activ.